Ce-ți aduce nemurirea?
Mă întrebă, azi, privirea?
Ce-ți cată ție nenorocul
Când singură îți știi, sorocul?
Dar, oare, ce se vede-n depărtare?
Altare sfinte, pentru-o lume în uitare.

Și sus, pe creste, cine este?
Un Dumnezeu, fără poveste.

Dar nu se poate, i-am mai zis!
Ceru-i aici, iar lumea, doar un vis!
Albastru, sidef de paradis închis.

Mă faci să râd!
Un înger decăzut
Vorbește astăzi și se răzvrătește
De parcă peste stânci și oameni el domnește.

Nu…n-am spus asta, numai că
E trist aici, să pui pământ în barcă.
Zăpezi curate, dansează așezate
Iar peste munți domnește, firea lumii-n toate.

Ce-i pentru tine, Nemurirea?
Iar m-a întrebat!
O clipă mi-am rotit privirea
Și îngeru’- a plecat.

Copyright: Anizaima.