Cu siguranță că ți-ar place aici…. cum adică unde aici? Aici, în orașul meu. Aici, unde înseamnă aici pentru mine. În inima mea. În patul meu. Da, trebuia să testez și asta la un moment dat. Ce nu înțeleg… de ce acest aici, despre care știu sigur ca te-ar încânta e atât de departe.

Culmea, acest aici mă motivează. Nu ca să fiu departe de tine mă motivează ci, pentru că îmi dă pe lângă miliarde de frustrări și ceva…aripi??? Dar știu că ți-ar place aici. Și știu că ai renunța să mă mai vezi, dacă ai știi că aici înseamnă pentru mine un fel de zbor.

Pe vremuri visam cum mă scoți de sub ape. Prinsă strâns de mâna ta aveam curaj să respir și dincolo de luciul valurilor. Azi am trecut de ele și fără brațele tale. Dar mă întorc mereu la visul acesta. De parcă o mână nevăzută vrea să-mi amintească cum e la tine în suflet. Cât de cald poate fi un moment în care uiți să mai respiri. Și ce gust are parfumul tău, mușcat cu sete de pe pielea mea.

N-am nicio îndoială că ți-ar place aici. Deși preferi lumina, cețurile astea ți-ar veni mănușă. E escapada ta. Una pe care nu ți-o permiți prea des, mai ales de când am plecat. Dar vezi, tocmai asta ne-a atras de la început. Extremele. Și dacă pe vremuri visam cum mă scoți de sub ape, astăzi tu visezi cum te pierzi printre cețuri…

Semănăm prea mult, să știi… norii sunt la fel de tulburi ca apele cristaline pe care le adori. Și încă mi-ar place să înotăm împreună…deși știu cât ți-ar place aici!