-
Anizaima on the Road
More Photos De Sabie si Neam
Afla cum poti comanda:
“De sabie si neam” e mai mult decat o carte. Desi e scrisa cu cerneala, inaintea ei s-a scris cu sange, lacrimi, sudoare si mult suflet.
Versurile “De sabie si neam” isi trag seva din pamant dacic si povestesc despre curaj si deznadejde, despre lumina, despre putere, adevar, credinta si nu in ultimul rand despre destinul unui neam care inca se zbate in sangele nostru, in pamantul si sufletele noastre, in amintirea sau uitarea noastra…
“De sabie si neam” e o rugaciune catre zei, e un cantec vechi de razboi si este, nu in ultimul rand, o calatorie a unui suflet pe carari de munte si de viata. Citind-o si simtind-o, se va transforma intr-un ghid, ca un batran intelept cu barba alba si toiag de lemn, care va imprastia ceturile si va netezi cararile.
Pentru comanda, trimite mail la iatalumea@gmail.com si iti vom spune cum poti intra in posesia volumului!
-
Astea mai recente
Dincolo de nori…anizaima
Check this out!
Blogroll
Genial!
Îngerii vin pe Pământ din diverse motive…numai că motivele sunt atât de diferite față de ceea ce neimaginăm noi… Unii au greșit și au căzut, alții au neglijat, alții au amânat… dar cei mai mulți nu își aduc aminte… Alții au misiuni și trebuie să le ducă la indeplinire. Pe aceștia nu îi puteți iubi, vă vor face să suferiți. Vă vor frânge inima. Sunt intangibili. Sunt inumani. Sunt minunați și reci. Și mai sunt alții care vin pentru a fi calzi. Și tocmai aceștia sunt atât de neștiutori, încât, par de neatins, neverosimili, ai nimănui și ai tuturor, niște străini cu obraz alb și dulce. Sunt paradoxali, pentru că știu totul, părând a nu mai ști nimic… Treaba lor este să facă orice, să trăiască totul, să uite de orice prejudecată și de orice regulă, dar le vine așa de greu… și totuși o vor face. Pentru că altădată, misiunea lor a fost să ajute oamenii, dar pentru că nu i-au înțeles, nu au știut nici cum să îi sfătuiască. Din prea multă gingășie, din prea multă pudoare, devin nefolositori, de aceea, vor deveni înțelepți prin experiență și nu prin asceză. Poate vor fi agresați, poate vor fi părăsiți, poate vor fi jigniți. Vor suferi mereu, însingurați și însângerați fără motiv, urâți pentru firea lor curată, nepământeană, de neînțeles, enervantă pentru oameni. Pentru că ei, orice ar trăi, o fac fiind la fel de puri și de îngăduitori, iertând și plângând pe drumul lor. Dacă vreodată îi întâlniți, gândiți-vă că sunt altfel și că regulile nu li se potrivesc. (Camelia Radu)Pagini
-
Say What?
Anizaima on Peste 10 ani alexp09 on Peste 10 ani alexp09 on Peste 10 ani strumfitacuesarfa on Contraste Anizaima on Breathless…. dreamless… -
Nu te dor degetele?
- 15,454 hits
Past, Present and smth like this
-
Asta v-a placut
-
-
XHTML · CSS · Theme: Dusk by Beccary. Bloguieşte pe WordPress.com.
virusul a zis,
aprilie 7, 2009 la 6:55 pm
“Anizaima” nu plange niciodata, “ea” simte, traieste si zambeste.
Pentru ca “ea” este gratioasa, blanda, UNICA, si mai ales este…EA!
Anizaima a zis,
aprilie 7, 2009 la 7:39 pm
Ai uitat razboinica! Anizaima are mereu armele cu ea. Si depinde doar de ea daca le foloseste, cand le foloseste si mai ales pentru ce!
Anizaima a zis,
aprilie 7, 2009 la 7:46 pm
Update: lacrimile fac parte din “a simti”. Poate ca Anizaima are o singura problema… si simte prea mult!!!
virusul a zis,
aprilie 8, 2009 la 6:36 pm
Nu neaparat am uitat, ci, poate am vrut sa folosesc acel cuvant pt mai “tarziu”.
“Increderea” este “cuvantul”…