Lumea se imparte in mii de culori acum. Asa ajungi sa-ti dai seama ca femeile ar trebui sa nu creada in cuvintele barbatilor, oricat de frumoase ar fi ele. Tot asa ajungi sa realizezi ca barbatii ar trebui sa se prefaca macar ca nu vad toanele femeilor. Si tot asa, fiecare, indiferent de sex ar trebui sa stie foarte clar care ii este locul.
Dar de obicei nu se intampla asa. Se intampla exact pe dos. Fiecare incurca voit rolurile, pentru ca mai apoi, ghiveciul rezultat sa nu placa nimanui. Mereu am spus ca o femeie desteapta este aceea care nu are nevoie de un barbat. La fel cum un barbat destept este cel care stie sa faca o femeie desteapta sa aiba nevoie de el. Marea surpriza are loc cand fiecare crede ca este mai destept decat celalalt si incearca sa si demonstreze asta.
Rezultatul este, evident, pe masura. Adica fiecare femeie desteapta descopera prostia propriilor actiuni, la fel cum fiecare barbat destept, experimenteaza esecul propriilor ineptii. Eu nu cred ca asta duce undeva. Decat la o lupta inutila care, dincolo de jocuri stupide, nu inseamna nimic. In esenta, si barbatul si femeia stiu ca sunt destepti si ar trebui sa renunte la orgolii. Ma intreb, oare daca macar unul dintre ei ar fi indeajuns de destept sa si faca asta, care ar mai fi soarta jocurilor? De obicei, daca cineva va renunta, aceea va fi femeia, pentru ca in cele mai multe dintre cazuri, ea stie sa aplice intelepciunea, inainte de a actiona din instinct.
Evident, majoritatea oamenilor nu este in stare sa vada lucrurile astfel. De aici se nasc fanteziile. Partea proasta e ca aceste fantezii nu se implinesc niciodata, pentru ca niciunul dintre ei nu e in stare sa realizeze ca nu e nevoie de rivalitati.
Nu vorbesc aici despre cretini. Ma refer la oamenii normali, care au verticalilate, intelepciune, principii. La oamenii in stare sa faca greseli, dar sa le si repare. Evident, lumea se imparte in mii de culori. Si la fel de evident, oamenii astia colorati reprezinta doar pete intr-un ocean de alb si negru, tonuri de gri. Ei sunt cretinii. Un ocean de cretini. Petele suntem noi. Astia putini. Atat de putini incat suntem prea ocupati sa ne batem capul cu nuante de alb, negru si mult gri. Atat de putini incat nu ne pierdem timpul citind astfel de randuri, pentru ca noi le stim deja.
In esenta, randurile astea au fost scrise pentru celelalte culori. Adica pentru categoria aia mare si neinsemnata, care, evident ca nu o sa priceapa niciodata ca era vorba despre ea.
Malasorte s-a gandit el asa la mine si la parerile mele, asa ca nu pot decat sa ma conformez si sa incerc sa-mi dau cu parerea (faza asta cu Oracolul din Delphi mi se pare geniala) legat de un subiect care, da, nu prea ma pasioneaza intr-adevar.
Nu stiu exact de ce parte a baricadei ar trebui in mod normal sa fim. Nu stiu nici daca ar trebui sa fim de vreo parte a ei, pentru ca, in idealismul meu, nu cred ca ar trebui sa existe vreo baricada. Dar cum nu vorbesc despre valori morale ci numai despre o impartire a romanilor, catalogata de un anume curent politic, trebuie sa fiu si eu de o parte sau de alta. Singura problema e ca, intr-adevar nu ma intereseaza problema asta si, cel putin din punctul meu de vedere, nu conteaza de care parte esti, atat timp cat esti de partea care trebuie.
Asadar, ca sa nu mai bat campii aiurea eu zic ca important e sa faci ceva pentru tara asta si pentru neamul asta care e vai de capul lui. Important e sa nu mergi cu turma care vezi ca se arunca dupa stanci, important e sa lasi ceva in urma, ceva bun, care sa schimbe in bine mentalitati, care sa trezeasca atitudini ingropate adanc si uitate undeva, intr-un colt de lume. E important sa nu uiti ca datorita stramosilor tai existi astazi in spatiul asta, ca ei sunt un exemplu de curaj pe care nu multi il mai au astazi. Si mai important e sa cauti curajul asta in interiorul tau si sa te misti. Sa te misti odata cu valul, sau impotriva lui, atunci cand valul merge aiurea. Important e sa nu votezi niste cretini, atat timp cat vezi ca nu sunt in stare sa te reprezinte. Important e sa acorzi increderea votului tau unor oameni care crezi ca ar putea face ceva pentru tara asta si la nivel individual sa observi schimbarile in bine, si pentru tine.
E important sa crezi in principal in fortele tale, mai ales atunci cand simti ca te lupti cu morile de vant. Important e sa fii drept si de neclintit, mai ales in fata nesimtirii, a indiferentei, sa poti sa spui raspicat ceea ce crezi. E important sa nu te lasi influentat de mentalitatea generala, pentru ca altfel chiar vom deveni o tara de hoti si manelisti.
Important e sa faci bine, chiar daca uneori binele tau e inteles gresit. E important sa mergi pe drumul tau, ala drept, ala care stii ca, indiferent de piedici si greutati te va duce unde trebuie.
Si cel mai important e sa stai drept, in fata tuturor. Verticalitatea tine de increderea in sine, de respectul fata de sine si de puterea interioara. Cu alte cuvinte, tot partea dreapta e aia care trebuie, nu?
Hai ca iar nu am avut nici o legatura cu politica, asa cum se astepta cineva, dar cred ca a fost mai bine asa, nu Malasorte? Ma scuzi… Florin!
A! Sa nu uit! Pana la urma, dreapta sau stanga, cale de mijloc pentru cei care nu suporta extremele, cel mai important e sa crezi!
Arunca-te in nori
Si sufletul sa-ti fie praf de stele
Viseaza printre antici sori
La lacrimile mele.
Vreau sa ma intorc
O cale mi-e deschisa.
Pe aripi de loc O carte nescrisa. Maini desprinse de culori Te inalta, dincolo de nori.
Valuri dese albul tes
Doruri intalnite des.
Si nisipuri presarate,
De pletele tale spulberate.
Amestec ochi cu zambete furate
Si din zi, fac iarasi noapte.
Iar din noapte de fac zi
Plaja iar o vei primi.
Nu stiu lacatele sa desfac
Si finalul, il cunoscti fara sa-l fac.
Scoici in talpile tale
Povesti nenascute, plete si soare… mare!
Îngerii vin pe Pământ din diverse motive…numai că motivele sunt atât de diferite față de ceea ce neimaginăm noi… Unii au greșit și au căzut, alții au neglijat, alții au amânat… dar cei mai mulți nu își aduc aminte… Alții au misiuni și trebuie să le ducă la indeplinire. Pe aceștia nu îi puteți iubi, vă vor face să suferiți. Vă vor frânge inima. Sunt intangibili. Sunt inumani. Sunt minunați și reci. Și mai sunt alții care vin pentru a fi calzi. Și tocmai aceștia sunt atât de neștiutori, încât, par de neatins, neverosimili, ai nimănui și ai tuturor, niște străini cu obraz alb și dulce. Sunt paradoxali, pentru că știu totul, părând a nu mai ști nimic… Treaba lor este să facă orice, să trăiască totul, să uite de orice prejudecată și de orice regulă, dar le vine așa de greu… și totuși o vor face. Pentru că altădată, misiunea lor a fost să ajute oamenii, dar pentru că nu i-au înțeles, nu au știut nici cum să îi sfătuiască. Din prea multă gingășie, din prea multă pudoare, devin nefolositori, de aceea, vor deveni înțelepți prin experiență și nu prin asceză. Poate vor fi agresați, poate vor fi părăsiți, poate vor fi jigniți. Vor suferi mereu, însingurați și însângerați fără motiv, urâți pentru firea lor curată, nepământeană, de neînțeles, enervantă pentru oameni. Pentru că ei, orice ar trăi, o fac fiind la fel de puri și de îngăduitori, iertând și plângând pe drumul lor. Dacă vreodată îi întâlniți, gândiți-vă că sunt altfel și că regulile nu li se potrivesc. (Camelia Radu)
Lumea se imparte in mii de culori acum. Asa ajungi sa-ti dai seama ca femeile ar trebui sa nu creada in cuvintele barbatilor, oricat de frumoase ar fi ele. Tot asa ajungi sa realizezi ca barbatii ar trebui sa se prefaca macar ca nu vad toanele femeilor. Si tot asa, fiecare, indiferent de sex ar trebui sa stie foarte clar care ii este locul.
